Agora MEDIA Agora MEDIA
Căutare [avansată]
go
//Reviste/TIC Biz/nr.215, 10 decembrie 2008/Dosar 23 octombrie 2017
TIC Biz
Librăria
Librăria Byblos
agora ON line
agora ON Line [din galerie...]
ianuarie 2009
PC Rev
PC Rev
decembrie 2008
CPR
Channel Partner România
dec.2008
NET Report
Net Report
nr.dec.2007

Versiune imprimantă
Trimite unui prieten

Ministerul pentru IMM-uri nu a finanţat niciunul din cele 615 proiecte cu fonduri UE depuse în vară

Ministerul pentru IMM, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale nu analizase, până pe 15 noiembrie, decât 355 de dosare din cele 615 înaintate în vară pentru proiecte de creştere a competitivităţii IMM-urilor din fonduri europene şi nu a finanţat niciunul, a declarat, recent, preşedintele ANEIR.


Lucian-Liviu Albu, Director al Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române

"Din dosarele depuse de agenţii economici, pentru proiecte de creştere a competitivităţii, responsabilii de la Direcţia pentru Gestionarea Fondurilor Comunitare pentru IMM-uri, din cadrul ministerului, abia dacă au citit jumătate şi niciun proiect nu a primit încă finanţare", a mai spus preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor (ANEIR), Mihai Ionescu.

Dintre cele 615 proiecte depuse, doar 355 de dosare fuseseră citite până pe 15 noiembrie 2008 şi niciunul nu primise, la acea dată, fonduri.

"Dosarele au fost depuse în vară, în iunie-iulie, iar investiţiile disponibile sunt între 920.000 lei şi 5,5 milioane lei, ajutoare financiare nerambursabile pentru investiţii", a mai precizat Mihai Ionescu.

După părerea sa, firmele mici şi mijlocii se vor confrunta cu foarte multe dificultăţi, în condiţiile în care şi accesul lor la sursele de finanţare este limitat, iar băncile dau din ce în ce mai greu credite. De asemenea, este probabil ca multe firme să-şi oprească activitatea începând cu 1 ianuarie 2008.

Ca urmare, ANEIR poartă, în prezent, un dialog cu Exim Bank, pentru facilitarea accesului exportatorilor la finanţare de la Banca de Export-Import a României.

"Am avut întâlniri tehnice cu EximBank, prin care încercăm să determinăm banca să finanţeze exportatorii. Banca are un capital de 200 milioane euro, deci prin regula multiplicării de opt ori, poate acorda credite de până la 1,6 miliarde euro. Am discutat recent şi cu preşedintele Băsescu, nu consider că EximBank mai trebuie capitalizată, însă trebuie să-şi folosească resursele existente", a declarat preşedintele ANEIR. El a adăugat că a propus guvernului un pachet de măsuri pentru susţinerea exportatorilor, pentru care nu a primit răspuns până în prezent.

"Am adresat scrisori în care ceream, printre altele, restituirea în regim de urgenţă a TVA, finanţarea expansiunii exporturilor pe ţări din afara UE, precum şi trecerea în rezerva statului a stocului de 3 milioane tone de cereale de la agricultori, care să fie apoi vândut procesat, în ţară sau în străinătate", a completat Ionescu.

BNR: Cererea de credite a companiilor a stagnat în T3, iar băncile se aşteaptă să scadă în T4

Cererea de credite a companiilor a stagnat în trimestrul III din 2008 faţă de trimestrul anterior, în urma scăderii celor pentru IMM, băncile aşteptându-se la reduceri în ultimele trei luni din 2008, pe fondul înăspririi puternice a standardelor de creditare şi majorării dobânzilor, arată un sondaj BNR.

"Cererea de credite noi, exclusiv variaţiile sezoniere, s-a temperat, menţinându-se aproximativ neschimbată faţă de trimestrul anterior, dar sub aşteptările din trimestrul al doilea din 2008. În structură, evoluţia cererii nete de credite a fost asemănătoare cu dinamica la nivel agregat, cu o excepţie în cazul creditelor pe termen scurt acordate IMM-urilor, a căror cerere a înregistrat o uşoară scădere", arată un sondaj efectuat de Banca Naţională a României (BNR), privind creditarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei. Companiile au cerut mai puţine împrumuturi în al treilea trimestru al anului pe fondul scumpirii acestora şi al înăspririi standardelor de creditare, în ton cu aşteptările băncilor şi cu evoluţia din zona euro. Riscul asociat colateralului sau garanţiei solicitate a influenţat puternic atât standardele de creditare, cât şi termenii contractelor de împrumut.

Principalii factori care au contribuit la înăsprirea standardelor de creditare, mai ales în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), au fost, în opinia băncilor, aşteptările privind situaţia economică generală, riscul asociat garanţiei/colateralului solicitat, riscul asociat industriei în care activează compania şi deciziile de politică monetară ale BNR.

În general, băncile nu au perceput concurenţa din sectorul bancar sau pe cea din exterior ca pe un factor care să determine modificări în standardele de creditare, mai arată sondajul BNR. Băncile au acordat mai greu împrumuturi în al treilea trimestru din 2008, pe fondul revizuirii termenilor din contractele de creditare, mai ales a cerinţelor privind garanţiile solicitate, al scumpirii creditelor într-o măsură mai mare decât în trimestrele anterioare şi al scăderii plafonului maxim pentru valoarea creditului.

Majorarea dobânzilor scade cererea de credite pe termen lung în ultima parte a acestui an

Totodată, aşteptările băncilor pentru trimestrul IV din 2008 arată că cererea de credite pe termen lung ar putea scădea, din cauza majorării dobânzilor, în timp ce împrumuturile pe termen scurt solicitate de companii vor stagna în ultimele trei luni ale acestui an, mai arată sondajul BNR. Cererea de împrumuturi din partea companiilor va scădea în ultima parte a acestui an, în principal din cauza înăspririi puternice a standardelor de creditare, mai ales în cazul companiilor mari, atât pentru creditele pe termen lung, cât şi pentru cele pe termen scurt.

"La nivelul zonei euro, cererea netă de credite este în continuare negativă, în principal din cauza reducerii numărului de fuziuni, achiziţii şi restructurări a companiilor, precum şi diminuării investiţiilor în active fixe", conform sondajului băncii centrale.

Construcţiile şi comerţul sunt considerate cele mai riscante sectoare, în special în cazul IMM-urilor

Riscurile asociate companiilor sunt percepute ca fiind în creştere, inclusiv pentru corporaţii. Aceste evoluţii sunt corelate cu cele înregistrate în zona euro, unde percepţia negativă asupra riscului de credit s-a declan şat încă de anul trecut. Cele mai riscante sectoare ale economiei sunt considerate, în prezent, construcţiile, comerţul şi tranzacţiile imobiliare, conform sondajului BNR. Pe de altă parte, băncile nu consideră că agricultura ar fi riscantă, datorită unei recolte bogate, şi nici sectorul financiar, care prezintă riscuri în scădere.

Percepţia negativă asupra IMM-urilor creşte considerabil riscul asociat companiilor, însă, "începând cu trimestrul III, inclusiv corporaţiile sunt privite ca având risc de credit în creştere faţă de perioada precedentă, confirmând înrăutăţirea standardelor şi termenilor creditării", menţionează banca centrală în sondaj. Aceste evoluţii sunt corelate cu cele din zona euro, unde percepţia negativă asupra riscului de credit s-a declanşat încă de anul trecut.

Drăgulin: Restrângerea finanţării pune probleme serioase multor companii, cu număr mare de angajaţi

O reducere a finanţării externe acordate sau scadente pe termen scurt cu 25 - 50% nu ar induce un risc sistemic în economie, dar, indiferent de amploarea scăderii, vor fi probleme serioase pentru un număr mare de companii, cu mulţi angajaţi şi contribuţie semnificativă în PIB.

"Vor fi probleme serioase pentru un număr mare de companii, care angajează mulţi oameni, multă forţă de muncă şi contribuie semnificativ la produsul intern brut (PIB). Sentimentul că finanţarea se va restrânge este alimentat şi de autorităţile din alte ţări cu expuneri în România, care spun că epoca de finanţare de la compania-mamă, pe termen lung, a trecut. Înseamnă că băncile din România trebuie să facă eforturi de substituţie", a explicat directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR), Ion Drăgulin, prezent la seminarul EU-COFILE, desfăşurat la Sinaia.

El a explicat, pe de altă parte, că în cazul firmelor mici şi mijlocii, o reducere drastică a finanţării nu ar avea un impact foarte puternic, în condiţiile în care doar 15% din IMM-uri apelează la bănci. "Prin urmare, o reducere a finanţării n-ar fi cea mai mare dramă. Pentru IMM-uri, principalele surse de finanţare sunt propriii acţionari şi creditele comerciale", a spus Drăgulin.

Datoria companiilor pe termen scurt este alcătuită, în principal, din credite financiare externe, în valoare de 5,4 miliarde euro şi credite de la companiile-mamă, însumând 3,6 miliarde euro, cărora li se adaugă creditele comerciale. Drăgulin a estimat că o reducere a finanţării externe pe termen scurt cu 25% nu ar induce risc sistemic, aşa cum nici scăderea cu 50% nu ar implica un astfel de efect. "Parcă nici reducerea cu 50% nu ar implica un risc sistemic, însă după acest prag lucrurile se complică", a adăugat oficialul BNR.

Gheţea: IMM-urile trec printr-un proces foarte dur de selecţie naturală

Firmele mici şi mijlocii trec, în prezent, "printr-un proces foarte dur de selecţie naturală", în condiţiile crizei financiare internaţionale, care s-a suprapus eforturilor de conformare cu standardele de performanţă mai ridicate impuse de UE, a declarat preşedintele ARB, Radu Graţian Gheţea.

"Am discutat cu Guvernul subvenţionarea dobânzilor la creditele acordate IMMurilor. Acestea trec printr-un proces foarte dur de selecţie naturală în acest moment, mai ales că a venit şi criza peste ele. Trebuie să le protejăm pe cele care merită. După aderarea la Uniunea Europeană, IMM-urilor le-au fost impuse măsuri suplimentare de protecţie a mediului, protecţie sanitară şi foarte multe dintre ele îşi închid încet-încet porţile sau se comasează", a mai spus joi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi al CEC Bank, în cadrul seminarului EUCOFILE, desfăşurat la Sinaia.

El a completat că "există pericolul ca prea multe IMM-uri să dispară", iar reprezentanţii băncilor consideră că Guvernul ar trebui să pună un accent deosebit pe susţinerea firmelor mici şi mijlocii.

Gheţea estimează că un alt efect al crizei internaţionale va fi întoarcerea în ţară, în perioada următoare, a multor români plecaţi la muncă în străinătate.

"Cred că vor veni mulţi cetăţeni români înapoi şi cred că vor ocupa foarte multe dintre locurile de muncă ale celor care nu au plecat, pentru că vor veni mai bine calificaţi şi mai motivaţi", a continuat el.

El a mai precizat că reprezentanţii băncilor au discutat cu Guvernul elaborarea unor soluţii pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene. În cadrul întâlnirii cu oficialii din Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) şi din Banca Naţională a României (BNR), desfăşurată la începutul acestei săptămâni, bancherii au propus şi găsirea unor soluţii pentru creşterea încrederii între bănci, cum ar fi existenţa unui sistem de garantare a operaţiunilor interbancare.

Referitor la un eventual plan de susţinere a sistemului bancar, Gheţea a precizat că, dacă va fi nevoie de elaborarea acestuia, programul ar trebui să cuprindă sistemul bancar în întregime, nu doar instituţiile cu capital autohton, "în condiţiile în care nu se pune problema de a salva banca, ci de a salva clientela".

Referitor la revizuirea regulamentului privind creditarea populaţiei, Gheţea a repetat că normele trebuie modificate astfel încât să trateze diferit creditele cu garanţii şi pe cele fără garanţii.

"Într-un fel se comportă un client care şi-a pus casa la bătaie şi altfel unul cu un credit negarantat. Dorim nuanţe diferite în privinţa restricţiilor impuse pe creditul ipotecar comparativ cu împrumutul de consum", a completat preşedintele ARB.

El a explicat că, în condiţiile în care lunile octombrie, noiembrie şi decembrie nu sunt cele mai reprezentative pentru evoluţia viitoare a creditului de consum, ajustarea regulamentului se va face în ianuarie, aşa cum a prevăzut şi banca centrală încă din momentul aplicării noilor norme.

"Cred că în octombrie am avut un vârf de influenţă al crizei internaţionale, creditul a fost foarte puţin practicat şi dobânzile au fost uneori aberante. S-au făcut şi unele greşeli de către bănci în momente de criză şi s-a ajuns să se creeze această tensiune între clienţi şi bănci, presă şi bănci exact când nu ne trebuia", a afirmat Gheţea.

În privinţa rezervelor minime obligatorii (RMO), pe care băncile comerciale trebuie să le constituie la BNR, bancherii au propus "utilizarea lichidităţilor eliberate din RMOuri în cumpărarea de titluri şi obligaţiuni emise de stat". O altă soluţie ar fi, în condiţiile menţinerii RMO, ca BNR să scadă din sumele constituite echivalentul titlurilor de stat sau obligaţiunilor municipale deţinute de bănci, a mai precizat Gheţea.

El a menţionat şi posibilitatea ca împrumuturile de la instituţii financiare internaţionale, precum Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) sau IFC, cu scadenţa mai mare de doi ani, să nu fie luate în calcul pentru constituirea RMO.

Criza economică a adus peste 50.000 de disponibilizări în mediul privat în octombrie şi noiembrie

Companiile din 30 de judeţe au disponibilizat de la începutul lunii octombrie aproape 50.000 de angajaţi din cauza crizei economice, iar numărul şomerilor din mediul privat a crescut astfel la 150.000 de persoane, a declarat, pentru NewsIn, preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.

"Şomajul practic s-a dublat în ultimele două luni şi a ajuns în mediul privat la 150.000 de disponibilizaţi. A apărut o situaţie de stagnare, blocări de investiţii şi o scădere semnificativă a comenzilor la export", atrage atenţia preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

El a precizat că "pentru ca această situaţie să nu scape de sub control este nevoie ca noul guvern să stimuleze obţinerea fondurilor europene şi să subvenţioneze diferenţa de dobândă a creditelor contractate de IMMuri înainte de declanşarea crizei în România".

Ovidiu Nicolescu susţine că cele mai afectate judeţe de criza economică sunt cele din nordul Moldovei, în special Botoşani şi Suceava, unde şomajul din mediul privat se apropie de 4%.

Circa trei sferturi din salariaţii din România lucrează în mediul privat, respectiv în jur de 3,7 milioane de persoane

"Problemele cele mai mari sunt în industria siderurgică şi în industria constructoare de maşini. Şomajul din privat ar putea ajunge la 4%, iar cei mai mulţi şomeri ar putea rezulta din industriile care activează la export pentru că s-a diminuat deja numărul contractelor economice în industriile textilă, chimică, mecanică şi cea a mobilei", a explicat Nicolescu.

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, declara recent că numărul şomerilor din România ar putea creşte la 34.000 de persoane în luna mai din 2009, dublu faţă de nivelul estimat la începutul lunii noiembrie pentru finalul iernii, de aproape 17.000 de persoane. Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arătau că, la nivel naţional, rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii octombrie 2008 a fost de 4%, cu 0,1 puncte procentuale mai mare decât cea din luna septembrie a acestui an, iar numărul total de şomeri a urcat la 364.183 de persoane.

Companiile care activează în construcţii au anunţat însă, pe 16 octombrie, că până la începutul lunii ianuarie vor fi trimişi în şomaj peste 70.000 de angajaţi din construcţii şi alţi 35.000 de muncitori pot fi disponibilizaţi în primele luni ale anului viitor, urmând să primească 75% din salariu din ianuarie până în martie 2009.

Tot la începutul acestei luni, Federaţia Agrostar a cerut Ministerelor Muncii şi Agriculturii intrarea în şomaj tehnic a 50.000 de angajaţi din domeniul agricol, pentru că unele societăţi nu îşi pot continua activitatea din cauza crizei financiare.

Liderii principalelor confederaţii sindicale din România anticipează o explozie a numărului de şomeri în 2009, la 1,2 milioane de persoane, în condiţiile în care susţin că deţin informaţii că aproape 500.000 de români doresc să se întoarcă în ţară din Spania şi Italia, anul viitor.

Sindicaliştii susţin că domeniile cele mai grav afectate de criza economică internaţională vor fi industria textilă, construcţiile, agricultura, industria construcţiilor de maşini şi sectorul financiar.

Date statistice nu există la ora actuală, iar efectele crizei economice mondiale asupra economiei româneşti nu sunt încă estimate.

Falimentul a 75% dintre IMM-urile din România mi se pare a fi o cifră extrem de exagerată la ora actuală. În perioada imediat următoare vor fi afectate în principal firmele care lucrează pentru export pe pieţele externe actualmente afectate de criză, ceea ce nu prea este cazul pentru IMM-uri (acestea, după cum se ştie, lucrează îndeosebi pentru piaţa internă; doar unele dintre ele, care sunt legate direct prin fluxurile de producţie şi comerciale de marii exportatori, vor fi în acest caz afectate; oricum ponderea lor este, cred, cu mult mai mică de acel 75%).

La modul mai general, aşa cum am mai declarat, soluţia de a rezista la criză este stimularea cererii interne şi îndeosebi a construcţiilor de locuinţe şi a celor pentru infrastructură. La nivelul firmelor, revizuirea planului de afaceri şi orientarea spre piaţa internă ar fi o soluţie, cel puţin pe termen scurt.

   ... spune-ţi părerea în Forumul Agora

TIC
   dosar
   nr.215, 10 DECEMBRIE 2008
TIC Biz
Home | Home | Home | Home | Home
Copyright © 1999-2009 Agora Media S.A.
IT TRENDS, Agora Technology Conferences - ATC, SolePAD, Agora News

Powered by
Dell PowerEdge servers